TITLUL I
Organizarea sistemului de învăţământ preuniversitar
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale. Principii şi valori
(1) În România, învăţământul preuniversitar constituie prioritate naţională, este domeniu de interes public şi se desfăşoară, în condiţiile prezentei legi, în limba română, în limbile minorităţilor naţionale, în limba semnelor române şi în limbi de circulaţie internaţională.
(2) Misiunea învăţământului preuniversitar este aceea de asigurare a condiţiilor şi a cadrului necesar pentru atingerea potenţialului de dezvoltare al fiecărui beneficiar primar al educaţiei, atât din punct de vedere cognitiv, socioemoţional, profesional, civic, cât şi în domeniul antreprenoriatului, astfel încât acesta să participe activ şi creativ la dezvoltarea societăţii, având sentimentul apartenenţei naţionale şi europene.
(3) Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.
(4) Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ preuniversitar, asigură cadrul pentru exercitarea, sub autoritatea statului român, a dreptului fundamental la învăţătură pentru beneficiarii primari, reglementează statutul personalului didactic de predare, didactic auxiliar şi de conducere din întregul sistem de învăţământ de stat, particular şi confesional, al personalului didactic de îndrumare şi control, precum şi al celorlalte categorii de personal didactic, prevăzute de lege. Prezenta lege asigură şi cadrul de desfăşurare, în învăţământul preuniversitar, a formelor de învăţare pe tot parcursul vieţii.
Sistemul de învăţământ preuniversitar are la bază următoarele valori:
- a) colaborarea - dezvoltarea parteneriatelor educaţionale cu familia, comunitatea, mediul universitar, cu mediul de afaceri, în vederea parcurgerii traseului educaţional de către beneficiarul primar;
- b) diversitatea - respectarea şi valorizarea diferitelor perspective culturale, etnice, religioase, a sensibilităţii şi a empatiei, alături de întărirea şi pozitivarea imaginii de sine individuale şi colective;
- c) excelenţa - atingerea celui mai înalt potenţial în educaţia şi formarea profesională care vizează domeniile de competenţe ale elevului, competenţa profesională a personalului didactic de predare/personalului de conducere, de îndrumare şi control din învăţământ;
- d) echitatea - respectarea dreptului fiecărui beneficiar primar de a avea şanse egale de acces, de participare la educaţie şi de atingere a potenţialului său optim, asigurarea accesului şi participării la educaţie a tuturor copiilor, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultăţile acestora şi în acord cu nevoile individuale sau cu nivelul de sprijin necesar;
- e) incluziunea - asigurarea accesului şi participării la educaţie a tuturor copiilor, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultăţile acestora şi în acord cu nevoile individuale sau cu nivelul de sprijin necesar;
- f) integritatea - asigurarea de repere valorice în educaţie: onestitate, responsabilitate, atitudine etică;
- g) profesionalismul - menţinerea de standarde ridicate atât în furnizarea actului educaţional pentru beneficiarii primari ai sistemului de învăţământ preuniversitar, cât şi în formarea iniţială şi continuă a personalului din învăţământul preuniversitar;
- h) respectul - adoptarea unor atitudini şi comportamente de relaţionare adecvate şi pozitive faţă de toate persoanele implicate în procesul educaţional, faţă de instituţii, mediul înconjurător şi societate în ansamblu;
- i) responsabilitatea - asumarea conştientă a îndatoririlor pentru comportamentul şi acţiunile proprii, la nivelul tuturor actorilor implicaţi în procesul educaţional.
Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar sunt:
- a) principiul nediscriminării - în baza căruia accesul şi participarea la educaţia de calitate se realizează fără discriminare, inclusiv prin interzicerea segregării şcolare;
- b) principiul calităţii - în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de calitate şi la bune practici naţionale, europene şi internaţionale;
- c) principiul relevanţei - presupune o ofertă educaţională realistă, actualizată şi corelată cu nevoile elevilor de dezvoltare personală, cu domeniile de cunoaştere, cu valorile socioculturale şi cu cerinţele pieţei muncii;
- d) principiul eficienţei - în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale preconizate, prin gestionarea resurselor existente;
- e) principiul descentralizării decizionale - presupune redistribuirea autorităţii decizionale de la nivelurile centrale către cele locale, pentru a răspunde adecvat nevoilor beneficiarilor;
- f) principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural;
- g) principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român;
- h) principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase;
- i) principiul asigurării echităţii şi egalităţii de şanse - implică asigurarea condiţiilor pentru accesul şi participarea la educaţie a tuturor beneficiarilor primari, prin eliminarea limitărilor/barierelor etnice, religioase, de dizabilitate, fără a se limita la acestea, combaterea discriminării şi personalizarea parcursurilor educaţionale în funcţie de nevoi specifice;
- j) principiul transparenţei - implică asigurarea vizibilităţii deciziei, a proceselor şi a rezultatelor din domeniul educaţiei, prin comunicarea deschisă, periodică şi adecvată a acestora către beneficiarii educaţiei şi către societate în ansamblu;
- k) principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, doctrine politice şi religioase;
- l) principiul incluziunii - implică acceptarea cu drepturi depline în sistemul de educaţie a tuturor beneficiarilor, combaterea excluziunii şi sprijinul pentru participare activă la educaţie în ansamblul său;
- m) principiul centrării educaţiei pe beneficiarii primari ai acesteia - vizează orientarea întregului sistem educaţional către nevoile educaţionale, socioemoţionale, de sănătate fizică şi mintală, ţinând cont de experienţele şi capacităţile elevilor, printr-o abordare flexibilă şi personalizată a curriculumului şcolar, prin promovarea gândirii critice, învăţării active, contextuale şi responsabile;
- n) principiul participării şi responsabilităţii părinţilor/reprezentanţilor legali - constă în exercitarea responsabilităţilor privind creşterea, îngrijirea, dezvoltarea şi educarea copiilor pentru a contribui la un parcurs educaţional de succes al beneficiarului primar;
- o) principiul flexibilităţii/adaptabilităţii traiectoriei educaţionale - implică tranziţia şi mobilitatea între diverse rute educaţionale şi profesionale;
- p) principiul fundamentării deciziilor pe dialog social şi consultare - presupune colaborarea, consultarea şi comunicarea transparentă în procesul de luare a deciziilor între actorii relevanţi pentru politicile publice din domeniul educaţiei: reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, ai mediului academic, beneficiari, organizaţii sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, societatea civilă, mediul economic, organizaţii internaţionale;
- q) principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut şi prevederilor legale;
- r) principiul respectării dreptului la opinie al elevului şi al personalului din învăţământ, în contextul derulării actului educaţional;
- s) principiul politicilor educaţionale bazate pe date - conform căruia politicile educaţionale sunt elaborate inclusiv în funcţie de informaţiile statistice şi/sau de studiile care analizează aceste date;
ş) principiul datelor deschise - conform căruia datele publice produse de Ministerul Educaţiei şi de instituţiile din sistemul naţional de învăţământ sunt publicate în format deschis;
- t) principiile accesibilităţii şi disponibilităţii - constau în garantarea accesului la educaţie de calitate al tuturor beneficiarilor primari ai educaţiei şi respectarea dreptului tuturor la educaţie;
ţ) principiul respectării dreptului la viaţă, al asigurării integrităţii fizice şi psihice, respectării demnităţii şi al protejării statutului personalului din învăţământ şi al beneficiarilor, al recunoaşterii relevanţei acestuia pentru o educaţie de calitate;
- u) principiul adaptabilităţii curriculumului naţional - conform căruia proiectarea acestuia să fie în concordanţă cu particularităţile de vârstă şi cele individuale ale elevilor, evitând supraîncărcarea/suprasolicitarea acestora, oferind timp şi condiţii necesare şi pentru desfăşurarea activităţilor extraşcolare;
- v) principiul interesului superior al elevului - presupune asigurarea cu prioritate a unui mediu educaţional sigur şi sănătos, promovarea drepturilor şi a nevoilor individuale ale fiecărui elev, precum şi luarea în considerare a impactului deciziilor educaţionale asupra dezvoltării copilului pe termen scurt, mediu şi lung, punând interesele elevilor înaintea altor considerente.
(1) În România sunt valabile numai actele de studii recunoscute de statul român, conform legislaţiei în vigoare. Regimul actelor de studii emise de unităţile şi de instituţiile de învăţământ se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei. Tipurile de informaţii conţinute şi formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei. În perspectiva realizării Spaţiului european al educaţiei până în anul 2025 sunt instituite mecanisme care să permită recunoaşterea automată a diplomelor la nivel european.
(2) În sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, documentele şcolare stabilite prin ordin al ministrului educaţiei se întocmesc numai în limba română. Celelalte înscrisuri şcolare pot fi redactate şi în limba de predare. La solicitarea titularilor majori ai acestora sau a reprezentanţilor legali în cazul titularilor minori, documentele şcolare pot fi emise şi în limbi de circulaţie internaţională şi în limba de predare. Condiţiile de emitere a acestor documente şcolare vor fi stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.
Învăţarea în şcoală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toţi beneficiarii primari ai educaţiei. Planurile de învăţământ cuprind numărul de ore necesare şi suficiente învăţării limbii române. Autorităţile administraţiei publice asigură condiţiile materiale şi resursele umane care să permită însuşirea limbii române.
În fiecare unitate administrativ-teritorială se organizează şi funcţionează unităţi de învăţământ cu limba de predare română şi/sau, după caz, cu predare în limbile minorităţilor naţionale ori se asigură şcolarizarea fiecărui elev în limba sa maternă în cea mai apropiată unitate administrativ-teritorială în care este posibil.
Cultele recunoscute oficial de statul român au dreptul de a organiza învăţământ confesional, prin înfiinţarea şi administrarea propriilor unităţi de învăţământ particular, conform procedurilor legale de autorizare provizorie/acreditare.
(1) Autorităţile administraţiei publice locale asigură buna desfăşurare a învăţământului preuniversitar în unităţile administrativ-teritoriale în care acestea îşi exercită autoritatea.
(2) Ministerul Educaţiei colaborează cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei în vederea fundamentării cadrului legal necesar pentru buna coordonare între unităţile de învăţământ preuniversitar şi autorităţile locale, precum şi pentru asigurarea îndeplinirii de către autorităţile administraţiei publice locale a obligaţiilor ce le revin în organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar.
Statul român asigură acces echitabil, fără nicio formă de discriminare, la toate nivelurile şi formele de învăţământ preuniversitar, cetăţenilor României, cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, denumită în continuare UE, cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, minorilor, care solicită sau au dobândit o formă de protecţie în România, minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii şi cetăţenilor din state din afara UE, aflaţi legal pe teritoriul României, precum şi cetăţenilor britanici şi membrilor familiilor acestora, ca beneficiari ai Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice 2019/C 384 I/01.
(1) În domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, dispoziţiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispoziţiile prezentei legi.
(2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar următor celui în care a fost adoptată prin lege, cu excepţia stării de alertă, urgenţă sau asediu.
(1) În unităţile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, precum şi în cadrul activităţilor desfăşurate în mediul online de unităţile de învăţământ preuniversitar sunt interzise discriminările pe criteriile menţionate în Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia măsurilor afirmative dispuse de lege. Sunt interzise manifestările şi propaganda de natură politică şi prozelitismul religios.
(2) În unităţile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile educaţiei şi formării profesionale, precum şi în cadrul activităţilor desfăşurate în mediul online de unităţile de învăţământ preuniversitar pot fi luate măsuri cu scopul de a proteja anumite categorii vulnerabile de beneficiari primari, în vederea asigurării dreptului la educaţie al acestora, respectându-se interesul superior al beneficiarului primar.
(3) Încălcarea prevederilor alin. (1) de către personalul din învăţământul preuniversitar constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform prevederilor art. 210 şi 213.
(4) Nu constituie segregare şcolară următoarele situaţii:
- a) înfiinţarea şi funcţionarea, în condiţiile legii, a unităţilor de învăţământ special;
- b) constituirea de grupe/clase/unităţi de învăţământ preuniversitar formate în aceeaşi locaţie sau în locaţii diferite preponderent sau doar cu antepreşcolari, preşcolari sau elevi aparţinând unei minorităţi naţionale, în scopul predării în limba maternă a acelei minorităţi naţionale sau în sistem bilingv;
- c) constituirea grupelor de acomodare prevăzute la art. 61 (8).
VEZI TOATA LEGEA AICI:
https://lege5.ro/Gratuit/geztqmjtgq2tm/legea-invatamantului-preuniversitar-nr-198-2023
